Trăim într-o lume plină de informații. Cu unele suntem de acord, le acceptăm și le transmitem mai departe într-o formă mai mult sau mai puțin asemănătoare.
Câteodată aceste informații sunt atât de atrăgătoare încât unele persoane le prezintă ca fiind invenția lor.
Vreau să cred că nu este o rea intenție, ci doar lipsă de cunoaștere (ca să nu-i zic ignoranță) pentru că, dacă ar fi citit cartea unde se află ideea originală nu ar mai fi susținut așa ceva.
Pot să spun că printre cunoscuții mei, incluzând și profesorii, nimeni nu a inventat ceva. Dar fiecare s-a străduit să culeagă informații din cursurile la care a participat sau din cărțile citite în limba română și mai ales din cele scrise în alte limbi și a alcătuit un program.
Da, este o muncă migăloasă de culegere și sistematizare a celor mai importante informații pe un anumit subiect, care apoi au fost prezentate sub formă de cursuri sau au fost incluse în cărți personale. Singura originalitate fiind amprenta personală în prezentare. Iar pentru asta Felicitări !
Lucrarea – chiar așa poartă denumirea – despre care vorbesc astăzi, este o metodă inedită prin care poți ieși din suferință, indiferent de motivul pentru care ai ajuns acolo.
Byron Katie autoarea și inițiatoarea ei a prezentat-o în 1986 în fața a milioane de oameni, în cadrul unor evenimente publice gratuite.
Dialogurile dintre Katie și voluntarii proveniți din public sunt adevărate lecții de terapie, de schimbare a gândurilor și implicit a realității celor aflați în situații neplăcute, aducând eliberare și bucurie.
După o depresie cruntă (cu gânduri sucidare) de aproape 10 ani, în care ultimii doi ani aproape că nu a ieșit din casă, Byron Katie s-a trezit într-o dimineață cu o conștientizare prețioasă care avea să-i schimbe viața. Și-a dat seama că suferă atunci când dă crezare gândurilor. A realizat că suferința este opțională.
Ideea acestei metode pornește de la cauza adevărată a suferinței și anume : credința că gândurile pe care le avem și poveștile pe care ni le spunem despre noi sau despre alții sunt adevărate.
Ceea ce aduce toate acele sentimente dureroase de frică, mânie, resentimente, …, sunt rezultatul unui gând neadevărat.
Byron Katie a realizat că ceea ce îi cauza depresia nu era lumea din jurul ei, ci credințele pe care le avea în legatura cu ea.
În loc să mai încerce cu disperare să schimbe lumea ca să se potriveasca cu gândurile sale despre „cum ar trebui sa fie realitatea”, a început să își chestioneze și să-și pună la îndoială gândurile care o făceau să sufere.
Important este să ai disponibilitatea de a-ți pune întrebarile din această metodă și mai ales de a răspunde la ele cu sinceritate. Este vorba despre conștientizare, nu despre a-ți schimba părerea.
De aceea, atunci când investighezi o afirmație care îți produce suferință evită să folosești : “dar”, “pentru că”, “și” pentru că nu trebuie sa argumentezi afirmația.
Cele 4 întrebări sunt :
- Este adevărat ? Da, sau Nu ? Această întrebare te face să-ți contești credința ca acel gând este 100% adevărat. Dacă răspunsul este Nu, continuă cu întrebarea 3
- Poți fi absolut sigur ca este adevărat ? Cu această întrebare ți se mai dă o șansă de a verifica dacă ceea ce credeai și ți-a adus suferință este chiar adevărat. Dacă ai dovezi, verifică cât de sigure pot fi (sursa, persoana dacă este de încredere…
- Cum reacționezi, ce se întâmplă când crezi acest gând ? Ia în considerare toate reacțiile tale emoțional, comportamentale… când crezi acel gând. Acest gând îți aduce pace sau stres ? Cum te tratezi pe tine și pe ceilalți când crezi acel gând ? Ce dependențe apar (alcool, droguri, alimentare…) când crezi acel gând ? Ce îți este frică că se va întâmpla dacă ai renunța la acel gând ? Când ți-a apărut acel gând (vârsta) ? Ce te împiedică sa faci când crezi acel gând ?
- Cine ai fi fără acest gând ? Închide ochii și imaginează-ți cine ai fi fără acest gând ? Cum ai fi, ce ai simți ? Cum te-ai comporta ? Ce ai realiza ?
Apoi întoarce acel gând. Fă-o în trei direcții : 1)către sensul opus afirmației, 2)către tine, 3)către celălat .
De exemplu afirmația “El nu mă respectă”
1) Către sensul opus = El mă respectă (caută cel putin trei exemple în care această afirmație este adevărată)
2) Către tine = Eu nu mă respect (caută cel putin trei exemple în care această afirmație este adevărată)
3) Către celălalt = Eu nu-l respect (caută cel putin trei exemple în care această afirmație este adevărată)
Ia-ți timp și fă lucrare fără să cauți altceva decât adevărul.
De multe ori pornim cu idei preconcepute că gândurile, convingerile noastre reflectă adevărul, realitatea. Și de foarte multe ori ne înșelăm.
Și tot de foarte multe ori, din cauza orgoliului, ne căutăm aliați (prieteni, colegi, cunoștințe…) care să ne susțină aceste convingeri – acceptând chiar și lipsa lor de sinceritate. De dragul de a avea DREPTATE ! (?)
Ți s-a întâmplat vreodata să te înșeli și să-ți dai seama mult mai (prea) târziu ?
Aplică “Lucrarea” ori de câte ori ai un gând sau o situație care îți provoacă suferință.
Vei obține claritate, liniște și echilibru.
Dacă îți este dificil să o aplici singur(ă), aminteste-ți că sunt aici pentru tine !
P.S. Îți mulțumesc dacă trimiți acest mesaj celor care au nevoie de el !
Cabinet individual de psihologie ∞ Magdalena Ciuca
YouTube :
