Lecțiile vieții – blânde sau dure, dar folositoare (partea 2-a)

Beneficiile unei întâmplări nefericite se lasă descoperite atunci când îți dai voie să le vezi. Atunci când poți privi totul din alt unghi decât cel de până acum – acela de victimă.

Cineva mi-a dat ca exemplu o întâmplare înfiorătoare din viața lui, din care a rămas cu traume. Îl urmăresc și azi imagini traumatizante, pentru că se simte vinovat de răul pricinuit altei persoane.

M-a întrebat : „Ce poate fi bun în asta ?”

Desigur, privită doar superficial, la suprafață, poate părea că nu conține nimic folositor.

Dar, există o doză de înțelepciune care însoțește orice eveniment, oricât de neplăcut ar fi.

Trecutul nu mai poate fi reparat, poate fi doar reinterpretat pentru a suferi mai puțin, atunci când suntem invadați de acele amintiri.

Dar pentru a nu repeta greșeala este bine să ne punem întrebări. Iată niște întrebări pe care și le poate pune oricine într-o situație similară:

– De câte ori m-am grăbit să fac lucruri în care nu am vrut să văd decât beneficiile ?  Mi s-a mai întâmplat să nu evaluez corect ceea ce se poate întâmpla rău, pentru mine sau pentru altcineva ?

– Când mi-am mai sacrificat liniștea și pacea sufletească (poate chiar integritatea fizică) de dragul unor câștiguri materiale, sau al unui statut social mult dorit ?

– Când am râs de cineva care s-a lăsat atras într-o situație, dând de belele, fără a se gândi prea mult la consecițe ? Poate în acel moment ai gândit sau chiar i-ai spus cu superioritate : „tu ești singurul prost care poate face așa ceva !”

Fața de comentariul de mai sus este bine să conștientizezi, că acea persoană este singurul prost care a avut curajul de a-ți povesti despre momentul lui de prostie. Dar fii sigur (ă) că mai sunt și alții care s-au abținut să-ți spună, tocmai pentru a nu râde TU de ei.

Revizuiește-ți gândirea și atitudinea. Toți avem momente când facem lucruri stupide.

Iar dacă tu crezi că ție NU ți se poate întâmpla, ei bine, VIAȚA (UNIVERSUL) va avea grijă să-ți demonstreze că nu ești nici tu mai breaz(ă) și că pe viitor este bine să te abții să râzi de greșelile altora.

Da, este greu să faci o astfel de analiză !

Pentru asta ar fi nevoie să renunți a orgoliu – la ideea că doar tu ai dreptate. Că gândirea ta este superioară celorlalți.

Fiecare dintre noi are adevărul lui, la fel de valabil. Sau, cum spunea Andy Szekely :

 „Opusul adevărului privit din unghiul adecvat, este la fel de adevărat !”

Indiferent de vârsta pe care o avem, nu putem declara nicodată că nu mai există nimic de învățat la modul general și despre noi înșine în mod special.

Dacă cineva este de altă părere, viața, cu umorul ei specific, îl va contrazice prin mijloacele ei.

Analiza pe care v-am invitat să o faceți ori de câte ori vă ia prin surprindere vreun eveniment, să știți că a devenit pentru mine o rutină. La ce vă folosește ?

Eu am să vă spun la ce mi-a folosit mie :

– Nu mă mai consider o victimă a cuiva sau a sorții;

– Nu rămân agățată în resentimente, pentru că știu că ceva din gândurile mele, emoțiile sau comportamentul meu, a atras ceea ce s-a întâmplat. Sau, poate că era necesară o schimbare în mine (pentru a evolua) pe care o amânam fiindcă mi-era lene s-o fac;

– Dacă am greșit, nu mă învinovățesc la nesfârșit pedepsindu-mă. Sunt conștientă că NU sunt perfectă, dar sunt perfectibilă – dacă voi lucra cu mine încontinuu.

Chiar dacă pe moment nu găsesc motivul exact care a atras evenimentul neplăcut, nu mă încăpățânez să caut în continuare, pierzând timp prețios.

Fac recapitulare a ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme și chiar mai de mult. Analizez tot ce îmi amintesc și îmi trezește o emoție negativă. Îmi cer iertare în gând tuturor acelor persoane față de care simt ceva neplăcut, cineva pe care l-am supărat sau cineva care m-a supărat.

Și foarte important, mă iert pe mine pentru că am susținut cu ceva acel moment încărcat de suferință, pentru mine si pentru alții.

În aceste dizarmonii care se crează, aproape zilnic, avem și noi contribuția noastră. Am provocat sau ne-am lăsat provocați, ne-am lăsat stăpâniți de orgolii.

Cel mai eficient este să faci un rezumat al zilei care s-a încheiat, în fiecare seară. Să nu lași să treacă timp. Pentru că acele emoții negative din cursul zilei încep să se estompeze ca intensitate, pe măsură ce trec zilele. Și este posibil să uiți ce iertări ai de făcut.

Creierul nostru are tendința de a ne proteja și va trece toate acele amintiri neplăcute din conștient în inconștient. Este ca și cum ai băga gunoiul sub covor. Ne amăgim dacă vom crede că am scăpat de ele, doar pentru că nu ni le mai amintim. Ele vor acționa de acolo, din inconștient, în continuare.

Și, pentru că le uităm, nici măcar nu ne mai dăm seama de ce nu suntem în apele noastre ACUM. De ce simțim ca mergem cu frâna de mână trasă în tot ce facem : în afaceri, în relații, sănătate, bani…

Nu este nimeni de vină pentru ce s-a întâmplat. Cele două persoane (VICTIMĂ și ABUZATOR) aveau nevoie să se întâlnească și să provoace acel conflict, în scopul de a evolua. Nu trebuie să ne lăsăm antrenați în sentimente de vinovăție sau de rușine (energii de joasă frecvență), pentru că ne vor afecta toate acțiunile noastre viitoare.

Trecem, pur și simplu la curățenie emoțională, dezactivând orgoliul și renunțând la nevoia de a avea dreptate și ultimul cuvânt.

Iertare și iar iertare, iertăm pe alții și mai ales pe noi înșine.

Curățăm azi, pentru că lecțiile neînvățate azi se pot repeta mâine.

Pentru a urmari partea a 3-a (ultima) dă click AICI :

https://magdalenaciuca.ro/lectiile-vietii-blande-sau-dure-dar-folositoare-partea-3-a/

Scrie-mi câteva cuvinte despre lucrurile neplăcute din viața ta, de acum sau din trecut și dacă vrei să aflii motivele pentru care au apărut, stăm de vorbă. Te voi ajuta să găsești beneficiile acelor evenimente neplăcute, ce ai de învățat din ele. Ai să vezi că îți vei recăpăta liniștea mult dorită după ce le vom discuta împreună.

P.S. Ajută-ți prietenii trimițându-le acest mesaj.

Te aștept cu drag,

Magdalena

Cabinet individual de psihologie ∞ Magdalena Ciuca

www.magdalenaciuca.ro

Contact@magdalenaciuca.ro

2 thoughts on “Lecțiile vieții – blânde sau dure, dar folositoare (partea 2-a)”

  1. Am paralizat la vârsta de 1 an si 7 luni (scaun cu rotile)si niciodată nu am simtit dragoste din partea cuiva,sunt posesiva,geloasă ,neancrezatoare si imi doresc din suflet sa imi gasesc liniștea sufletească alaturi de un suflet cald,înțelegător.. sa i pot oferi si băiatului meu 15ani dragostea de care are atâta nevoie pt ca tatăl lui nu l cauta…Părinții au divorțat având varsta de 13 ani, în prezent 41ani tatăl ne a abandonat total iar mama a fost rece si nu a știut să ofere dragoste .Multumesc

    1. Magdalena Ciuca

      Alina, mi-ai prezentat puțin situația ta. Dacă te afli printre abonații mei la newsletter, poți beneficia de o mini consiliere gratuită în condițiile prezentate în grupul FB Deschide-ți sufletul!(CM) – la secțiunea Descriere. Înscrie-te pe grup aici : http://bit.ly/2u4Qwfr și dacă esti de acord cu condțiile prezentate în descrierea grupului, te rog sa-mi scrii mai detaliat pe adresa contact@magdalenaciuca.ro în ce fel dorești să te ajut. Dacă vrei totuși o sedință de consiliere obișnuită, te rog să vizitezi pagina de “Servicii Psihologice” a acestui site, pentru programare. Te aștept cu drag !

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *